Vizită...

De Sfântul Ion, m-am dus în vizită la o veche prietenă, Maria Popescu. Voiam s-o felicit de ziua numelui fiului ei, Ionel, care avea cam opt ani. Nu venisem cu mâna goală: îi adusesem o minge mare de cauciuc. Băiatul purta o uniformă de ofițer și avea o sabie.

Am început să discutăm. I-am spus că în ultima vreme nu o mai vedeam la teatru sau la petreceri. Mi-a explicat că trebuia să se ocupe de educația copilului. Pentru o mamă, asta cerea mult timp.

Chiar în timp ce vorbea, din camera vecină s-a auzit glasul femeii care lucra în casă. Ionel se juca lângă aparatul cu foc la care făcea cafea. Femeia se temea că avea să-l răstoarne și că băiatul se va arde.

Mama l-a chemat de mai multe ori. În cele din urmă, Ionel a apărut cu sabia scoasă și i-a oprit trecerea. Ea l-a luat în brațe și l-a sărutat. I-a spus să nu se mai apropie de foc: dacă el pățea ceva, ea murea de durere.

Lăsat jos, copilul s-a dus la jucării. A ales o tobă și o trompetă, s-a urcat pe un cal de jucărie și a început să cânte la amândouă. Mama îmi spunea ceva, dar nu auzeam nimic. Nici ea nu auzea răspunsul meu.

Am profitat de o pauză și i-am explicat lui Ionel că un ofițer ca el nu bate toba și nu cântă la trompetă. Merge în fața soldaților, cu sabia scoasă. Explicația a avut efect: băiatul a aruncat instrumentele și a început să comande și să atace.

Femeia a intrat cu o tavă cu dulceață și cafea. Ionel s-a repezit asupra ei. Mama s-a pus în calea lui și a primit o lovitură de sabie în obraz, chiar sub ochi. I-a spus că o putea răni grav, apoi i-a cerut un sărut ca să-l ierte. El a sărutat-o și totul a fost iertat.

Am întrebat dacă fumul de țigară o deranja. Ea mi-a spus, râzând, că și băiatului îi plăcea să fumeze. I-am atras atenția lui Ionel că tutunul este o otravă. «Dar tu de ce fumezi?» m-a întrebat, în timp ce mânca dulceață.

Mama i-a spus să nu mai mănânce atât. El a mai luat câteva lingurițe, apoi a dus vasul cu dulceață pe hol. După puțin timp, s-a întors cu el gol. A luat o țigară din cutia mea și a așteptat s-o aprind. Mama râdea și m-a îndemnat să-l servesc. I-am dat foc de la țigara mea.

După ce a fumat-o până la capăt, Ionel s-a repezit la minge. O arunca atât de tare, încât ajungea până la lampa din tavan. Mama îl ruga să stea cuminte, dar el continua. Mingea mi-a lovit ceașca și cafeaua fierbinte s-a vărsat pe pantalonii mei.

Mama mă asigura că pata avea să iasă cu apă caldă. Deodată a țipat. Ionel era foarte palid și, înainte ca ea să ajungă la el, a căzut. L-am ridicat, i-am desfăcut uniforma la gât și la piept și l-am stropit cu apă rece. Când și-a revenit, i-am amintit că tutunul nu era bun și l-am sfătuit să nu mai fumeze.

Am plecat după ce copilul nu mai era în pericol și mama se liniștise. Mi-am pus încălțămintea de cauciuc pe care o purtam peste pantofi și paltonul. Abia acasă am înțeles de ce ieșise băiatul cu vasul pe hol: îmi turnase dulceață în încălțăminte.