Cinci pâini

Într-o zi de vară, doi oameni care se cunoșteau călătoreau împreună. Unul avea trei pâini în bagaj, iar celălalt avea două. Toate pâinile erau de aceeași mărime.

După un timp, li s-a făcut foame. S-au oprit la umbra unui copac, lângă o fântână, și au scos pâinile. Tocmai se pregăteau să mănânce când i-a ajuns din urmă un călător necunoscut.

Omul i-a salutat și i-a rugat să îi dea puțină mâncare. Era foarte flămând, nu avea nimic cu el și nici nu găsea un loc de unde să cumpere ceva.

— Poftim, mănâncă împreună cu noi! Unde mănâncă doi, poate mânca și al treilea.

S-au așezat toți trei și au mâncat pâine, bând apă rece din fântână. Fiecare a mâncat la fel de mult, până când nu a mai rămas nimic din cele cinci pâini.

După masă, străinul a scos cinci lei și i-a dat omului care avusese trei pâini.

— Primiți banii ca mulțumire pentru ajutor. Mai târziu puteți să beți un pahar de vin sau să cumpărați ce doriți.

Cei doi nu voiau să accepte, dar călătorul a insistat. Până la urmă, au luat banii. Străinul și-a continuat drumul, iar ei au mai rămas să se odihnească.

Cel cu trei pâini i-a dat celuilalt doi lei și a păstrat trei.

— Ai avut două pâini, deci primești doi lei. Eu am avut trei și păstrez trei lei.

— Nu mi se pare drept! a răspuns celălalt. Banii au fost un dar pentru amândoi. Trebuie să îi împărțim în două: doi lei și jumătate fiecare.

Nu au reușit să se înțeleagă și au hotărât să ceară părerea unui judecător. I-au povestit totul, iar acesta l-a întrebat pe omul cu două pâini dacă era nemulțumit de împărțeală.

— Da. Nu am cerut bani pentru mâncare. Dar dacă am primit un dar, trebuie să avem părți egale.

— Dacă vrei o împărțeală dreaptă, trebuie să îi dai un leu înapoi prietenului. Tu primești un leu, iar el primește patru.

Omul s-a mirat. Venise să primească mai mulți bani, nu să rămână cu mai puțini! Judecătorul a început să îi explice, fără să se supere.

— Să presupunem că fiecare pâine a fost împărțită în trei bucăți egale. Tu ai avut două pâini, deci șase bucăți. Prietenul a avut trei, deci nouă. În total sunt cincisprezece bucăți. Câți oameni au mâncat?

— Trei.

— Atunci fiecare a mâncat cinci bucăți. Tu ai avut șase și ai mâncat cinci. Pentru străin a rămas o singură bucată din pâinea ta. Prietenul a avut nouă și a mâncat tot cinci. Din pâinea lui au rămas patru bucăți pentru străin. Acesta a primit, așadar, o bucată de la tine și patru de la prieten. Cei cinci lei se împart la fel: unul pentru tine și patru pentru el.

Omul cu două pâini nu mai avea ce să răspundă. I-a dat prietenului un leu, cu părere de rău, și a plecat rușinat. Cel cu trei pâini i-a mulțumit judecătorului și a spus că, dacă toți judecătorii ar fi la fel, cei care nu au dreptate nu ar mai veni la judecată.